Tabere

Mai mulţi ani la rând am fost cu copiii mei în tabere la mare, la munte, tematice, concursuri, olimpiade. Cea mai interesantă pentru noi toţi ( copii şi profesori) a fost tabăra de jurnalistică de la Ciric, Iaşi . Moldovenii sunt neîntrecuţi în tabere tematice (ei au organizat prima dată şi tabăra de psihologie).
Ar fi multe de spus despre această tabără: amploarea eforturilor în organizare , implicarea autorităţilor locale şi a sponsorilor, a trusturilor de presă-gazde, bogăţia activităţilor. Toată lumea era în miscare: unii scriau (oriunde, chiar între două dansuri la discotecă), unii pregăteau emisiuni radio sau TV, unii se documentau, luau interviuri, tehnoredactau propriile ziare sau reviste prin redacţii şi aşa mai departe...
Mi-ar trebui mult mai mult timp şi talent într-ale scrisului ca să redau atmosfera şi toate satisfacţiile trăite acolo...Interesul nostru pentu Ciric îl puteţi aprecia şi astfel: la prima ediţie au participat de la noi zece copii, la a treia ediţie, optzeci.

***

Iată o scurtă întâmplare. În program aveam un picnic înaitea unei vizite, iar Dl. Mâţă, administratorul, a pregătit pentru fiecare un hot-dog.

- Ce cârnt mic pentru o pâine aşa de mare! se miră Emanuel, cel mai mic din echipă.

- Şi ce, ai fi vrut invers? îi răspunde Dl. Mâţă.                                                                          

- Nu, domnu' Mâţî, replică el moldovineşti, atunci aş fi spus:

- Ce pâine mică pentru un cârnat aşa de mare!

.....................................................................