marți, 25 mai 2010

Sinceritate

Nu sunt un "fan" blogwork şi n-aş fi scris aici dacă nu era "temă de curs", îmi place, însă, să învăţ. Nu că n-aş fi deschisă schimburilor de idei, sunt, dar nici cu mine nu mă plictisesc niciodată. Opiniile le împărtăşesc mai degrabă celor apropiaţi, din discreţie şi nu din disimulare. Fiind de modă veche, îmi place să privesc oamenii în ochi când le vorbesc. Aşa,...doar îmi imaginez!

Fiindcă îmi place natura, iată două poze de sezon:




Malul Dunării şi "malul" drumului la mijlocul lunii mai

2 comentarii:

  1. Una din problemele la care inca nu gasesc un raspuns, si nu ma refer neaparat la un raspuns exprimat in cuvinte, este "De ce avem nevoie de ceilalti?". As putea continua si cu alte intrebari:
    - Imi pot gasi "drumul" fara ceilalti?
    - Care membrii din grupul "ceilalti" imi sunt necesari si care nu imi sunt?
    - Ma pot defini fara ceilalti?
    Ce am observat la mine, si nu stiu de ce dar ma doare, este ca nu pot sprijini asa cum mi-as dori decat cateva relatii de tip unu-la-unu...
    Mi-as fi dorit sa nu am aceste limite si sa pot sa comunic cu toti cei de langa mine. Am si incercat , dar la un moment dat mi-am dat seama ca daca maresc numarul relatiilor scade densitatea acestor relatii, iar o relatie fara densitate suficienta nu are consistenta si devine superficiala...
    Au aparut astfel alte intrebari:
    - Cum definesc "densitatea unei relatii intre doua persoane"?
    - Cum pot masura "densitatea unei relatii"?
    - Care este "densitatea suficienta" care sa faca o relatie sa fie de tip castig reciproc? (nu ma refer aici la un castig cu semnificatie economica...)
    - Cum definesc notiunea "castig al unei relatii"?
    Imi plac imaginile cu campuri cu maci infloriti...
    O "specie" de rosu atat de viu...

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc pentru comentariu. Drumul pe uscat... drumul pe ape... DRUMUL în viaţă...Interesante reflecţii! Sunt convinsă că veţi găsi răspunsuri la aceste întrebări, măcar la unele...

    RăspundețiȘtergere