Fără nici o îndoială dar nu exclusiv, activitatea intelectuală se bazează pe sistemul nervos central. Totodată, ajută sistemul nervos, implicit pe cel psihic, să fie normal, echilibrat, eficient. Activitatea este forma firească de existență a acestor sisteme. Dar, atenție! Nici suprasolicitarea și nici subsolicitarea nu sunt favorabile. Lipsită, oarecum, de o muncă intelectuală sistematică, cotidiană, de prezența unor minți tinere și critice, dornice de informații clare, cugetam la aceste lucruri în calitate de ”casnică pusă la odihnă”, când... am primit un mail de la o fostă elevă. Era aproape de finalul claselor de liceu, studiase cu mine psihologia și îmi cerea ajutorul pentru examenul de bacalaureat, posibil și pentru Olimpiadă. O știam din clasa a IX-a ca elevă bună, atentă la explicatii, motivată să învețe. La ore, deseori, ridica mâna să mă întrebe câte ceva sau mă ruga să le povestesc despre munca psihologului în diferite domenii. Își dorea psihologia chiar ca pe-o viitoare profesie.Problema ei era perspectiva sistemică în psihologie, adică relațiile dintre fenomenele psihice. Știam ce fel de subiecte se concep la examene, relațiile fiind importante. Cu toate astea, programa nu concordă cu această perspectivă. Astfel, conceptul de sistem și sistem psihic uman nu apar în programă, numărul de ore este insuficient pentru a trata astfel de teme. Dornică s-o ajut, i-am propus elevei mele să-i trimit câteva teme de sinteză ce tratează corelațiile dintre fenomenele psihice. Aceste teme le voi publica în postările următoare.
După spusele sale, i-au fost de ajutor iar ea este astăzi studentă la Psihologie. În mod cert munca de concepere și redactare a lor mi-a fost de folos și mie în sensul afirmațiilor cu care am început.
Sala de „musică”- astăzi, Muzeul Colegiului Național „Traian” din Drobeta Turnu-Severin
